Au fost de-ajuns sa-mi deie ameteli
Vedeam vazduhul fluturand de ingeri
Lumina-n noaptea mea de indoieli"
Florian Pitis- Ultima scrisore
Undeva, candva, la un moment dat, ai aparut TU. Sa zicem M.Un tip inalt, bine facut, impresionant ca si look, cu mult "ceva", ceva care nu poate fii explicat, poate e sarm, poate e atitudine. Pe cat de sarmant pe atat de vesel, distrat, serios in unele momente, cu alte cuvinte "bun de luat acasa". Cineva zicea, uite vezi ce bine v-ar sta impreuna, nu am dat importanta, nu sunt adepta relatiilor la locul de munca.
A trecut de atunci ceva vreme, iar din colegul vesel, ai trebuit sa fii, TU, omul care imi schimba viata, cel care ma incearca, prin decizii; decizii care nu le pot lua, care sunt foarte greu de luat, care nu sunt sanatoase (daca ai sa citesti candva aceste randuri vei stii la ce ma refer).
- Ai o sotie, o fetita, ele oare nu au nevoie de tine?
- De ce? Trebuie sa fiu eu cea care imparte familia fiicei tale in doua? De ce trebuie sa hotarasc eu soarta ei, a lor???
"Pacat! Dar numai eu am simtit ceva! Am inteles! Iarta-ma nu te mai derajez!" mesaj ce imi spunea exact ce imi spun aproape zilnic ochii tai: TRISTETE, DEZAMAGIRE. Mereu taci, dai din cap, iti faci tot felul de scenarii in minte, nu vrei sa le spui, iti e teama, DE CE?
Sa fiu eu cea care aduce un barbat casatorit in starea asta, nu m-as fii gandit niciodata, nu asta a fost intentia mea.
Unul din pricipiile mele de viata, (NO MARIED MAN ALLOWED) acum se clatina din temelii, de ce? Toata viata am construit ziduri groase, de cetate, in jurul acestui principiu, iar tu il tulburi neinteles, nedescris.
Decizii, decizii...cine le-a inventat, si de ce trebuiesc luate? Urasc deciziile care ne pot influenta toata viata, care ne strecoara in suflet, in minte si trup indoiala, care ne macina, la nesfarsit.
Ma provoci, eu raspund, la provocarea de ma tine tare pe pozitie, dar ai incercat vreodata sa iti imaginezi ce lupta se da in mine?
Ce vrei de fapt de la mine?
Aventura? O poti gasii in alta parte decat la servici.
Ce viitor poate avea asa o relatie infiripata intre doi colegi de servici, dintre care unul este casatorit?
E o vorba "sa nu spui niciodata, nicodata" o simt din plin de cateva saptamani.
Sunt conviinsa ca am luat decizia corecta, rationala, dar de ce sunt asa, de bulversata, trista?
Poate intr-o zii imi vei explica, de ce eu?
Mii de ganduri imi trec prin minte in perioada asta...Ai pierdut ceva ce ai avut ani de zile, cauti din nou acel sentiment, de siguranta, dragoste, pasiune nebuna? Sau e doar o faza prin care treci in perioada asta?
Spunea-i ca ma intereseaza gura lumii, nu ma intereseaza, dar dintr-o poveste de genul asta mereu persoana care se amesteca, "curva", iese sifonata, mereu e cea mai judecata.
Cautam mereu in viata ceea ce credem ca ne lipseste si suntem intr-o continua cautare, iar cand gasim acel ceva, vrem altceva, uitam ceea ce este cu adevarat important.
Cea mai sfasietoare intrebare, dupa o astfel de hotarare, este: Am dat cu piciorul unei iubiri adevarate, pot fii sigura vreodata, ca a fost cea mai buna decizie?
Fluturii (moliile) pe care ii simtim sunt oare doar aburii euforici ai flirtului?
Am fost crescuta cu simtul moralitati, daca imi place un barbat casatorit, sunt imorala? Sunt o curva?
Primim mereu etichete in societate, e gresit, sa etichetam, pana nu am trecut prin ceva asemanator.
VREAU sa fiu cu cineva si sa ii arat dragostea oriunde in lume, fara sa imi fie teama de sotie, sau de gura lumii. Sunt prea egoista sa impart un barbat cu sotia lui.
Vreau totul sau nimic intr-o relatie, pot oferii si primii o dragoste adevarata, de la un barbat care ma iubeste. Vreau timpul lui, nu vreau sa fiu doar o pauza din programul lui familial, si la urma tot singura sa dorm, fara alinare, mangaiere, si fara acea dragoste nebuna dupa care toti tanjim.
I don't whant to be a dirty mistress!!!...
Ce parere aveti de relatiile extraconjugale, si de relatiile la locul de munca?
